Platforma-program

Logout

Premize

Este incontestabil că trăim în plină criză ecologică. În jurul nostru sunt vizibile cu ochiul liber efectele nocive ale efectului de seră ce induce încălzirea globală, ale inundaţiilor şi deşertificării, ale poluării aerului având drept consecinţă ploile acide, mareele negre, molimele determinate de poluarea apei, intoxicarea solului cu chimicale, despăduririle, acumularea deşeurilor, diminuarea resurselor solului şi subsolului, sărăcirea biodiversităţii şi mărirea discrepanţei dintre posibilităţile de trai pe un glob terestru de dimensiuni şi posibilităţi finite pentru o populaţie în creştere exponenţială. Toate acestea duc la ameninţarea gravă a deteriorării echilibrului dintre natură şi om.

În momentul de faţă există partide ecologiste în majoritatea ţărilor avansate din lume, unele cu succese notabile parlamentare şi guvernamentale. Şi în România începând din 1990 au existat mai multe partide ecologiste având parlamentari şi miniştri ai mediului, dar succesele inţiale au fost într-un continuu declin, în mod invers faţă de creşterea necesităţii unei politici ecologiste eficiente.

Partidul Verde, numit astfel la unison cu partidele frăţeşti din alte ţări (Die Grüunen în Germania, Les Verts în Franţa sau The Greens în Marea Britanie) are ca scop redeşteptarea interesului pentru problematica ecologistă oferind un program ce are la bază principiile ecologiei politice, grefate pe cele ale unei democraţii moderne care incumbă construirea statului de drept, pluripartidismul, respectarea dreptului omului şi a avutului său, libertatea de gândire şi exprimare, susţinerea competenţei în toate sectoarele socio-economice, întronarea dreptăţii şi promovarea tuturor iniţiativelor şi acţiunilor ce pot duce la o creştere a buânăstării populaţiei. Trebuie subliniat că programul prevede normele de conduită pentru totalitatea sectoarelor vieţii (justiţie, sănătate, învăţământ, apărare, cultură, religie, etc.), prezente în programele tuturor partidelor politice, dar subordonate constrângerii acţiunilor umane de către comandamentele impuse de mediu pentru a stabili un raport durabil de armonie dintre acţiunile umane şi mediul natural.

 

I. În domeniul mediului

1. Protecţia aerului este în momentul de faţă grija nr.1 a omenirii.
Deteriorarea aerului pe care il respirăm va duce în mod inexorabil la schimbări climatice ireversibile, la secete, la deşertificare, la schimbarea mediului de trai al populaţiei globului. În România se simt deja multe dintre aceste efecte, iar seceta cu care a debutat anul 2007 este doar un palid început. Risăm în curând să ajungem să abandonăm culturile tradiţionale de cerealele (grâul, porumbul etc.) şi să trecem la un regim alimentar de tip tropical. De aceea este nevoie urgentă de măsuri de protecţie:
  • Crearea unui sistem de monitorizare al tuturor utilajelor şi instaţiilor poluatoare.
  • Obligativitatea de a respecta standardele de emisie a dioxidului de carbon şi a tuturor gazelor cu efect de seră conform normelor stabilite de conferinţele internaţionale (Kyoto, Montreal, Paris).
  • Lichidarea până în 2015 a tuturor surselor de poluare care nu s-au conformat standardelor stabilite pentru ţara noastră.
  • Stabilirea normelor de emisie a gazelor de eşapament şi elminarea din traficul rutier până în 2009 a vehiculelor care depăşesc aceste norme.
  • Instituirea obligativitatii legale ca retehnologizarea si dezvoltarea transportului in comun sa se bazeze pe utilizarea de tehnologii nepoluante.
  • Stimularea (inclusiv fiscala) a implementarii de tehnologii prietenoase cu mediul.
2. Protecţia şi gospodărirea apei este o necesitate urgentă având în vedere penuria tot mai accentuată ce se va instala odată cu încălzirea globală. Sunt de luat în considerare următoarele măsuri :
  • Asigurarea până în anul 2015 a tuturor comunelor cu alimentare centralizată de apă şi canalizare.
  • Reducerea pierderilor în reţelele urbane de alimentare cu apă, învechite şi defecte pentru evitarea risipei accentuate existente astăzi.
  • Crearea de instalaţii de epurare a apei până în 2009 la toate marile uzine poluatoare şi până în 2012 pentru toate oraşele şi localităţile cu peste 20.000 locuitori
  • Realizarea sistemelor separate de alimentare cu apă industrială şi menajeră în vederea conservării celei din urmă şi reducerea preţurilor rezultate din potabilizarea apei industriale.
  • Economisirea apei prin plăţi diferenţiate, cu costuri tot mai mari pentru consumatorii economici ce depăşesc normele prevăzute în autorizaţiile de impact.
  • Alocarea resurselor din bugetul statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea până în anul 2012 a sistemelor de protecţie împotriva inundaţiilor prin îndiguiri pe marile cursuri de apă şi corectarea torenţilor.
3. Protecţia şi gospodărirea solului trebuie să fie o prioritate pentru ca produsele agricole româneşti să poată deveni competitive cu cele realizate în ţările UE. În acest scop sunt de luat în seamă :
  • Stabilirea unor standarde privind utilizarea raţională a solului pentru a se evita deteriorarea lui prin supraexploatare, monoculturi, suprapăşunare.
  • Stabilirea unor standarde de încărcare cu îngrăşăminte, pesticide, fungicide etc.
  • Încurajarea prin credite avantajoase sau pârghii fiscale a refacerii perdelelor forestiere pe terenurile agricole întinse în vederea combaterii eroziunii solului.
  • Refacerea urgentă a sistemelor de irigaţii existente dar distruse şi crearea altora noi.
  • Stabilirea până în anul 2010 a unor program de îmbunătăţiri funciare prin utilizarea cu precădere a mâinii de lucru disponibilizată din industrie şi cu fonduri din programe internaţionale.
  • Dotarea până în anul 2012 a tuturor oraşelor ţării cu sisteme de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării lor şi cu sisteme de depozitare în gropi ecologice sau incinerare în instalaţii prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva eliberării de noxe.
4. Protecţia naturii este considerată o prioritate pe plan mondial deoarece toate resursele alimentare sunt de origină organică, vegetală şi animală, conservarea biodiversităţii fiind indispensabilă supravieţuirii tuturor formelor de viaţă. Totodată este necesară conservarea materiei inanimate, de la mineral la peisaje, pentru a documenta istoria Pâmântului, pentru stabilirea prognozelor de accidente naturale şi pentru a oferi oamenilor locuri de odihnă, reflecţie şi instruire. În acest scop sunt preconizate următoarele acţiuni:
  • Lărgirea reţelei de arii protejate pentru a acoperi minimum 8% din suprafaţa ţării şi alinierea astfel la procentul din ţările UE.
  • Realizarea reţelelor Natura 2000 (Reţeaua Ecologice Pan-Europene -PEEN), Emerald (Reţeaua de arii de interes special de conservare pentru Europa –ASCI) şi a Listelor roşii de specii periclitate, conform cerinţelor UE.
  • Crearea unui organism specializat de sine stătător pentru managementul ariilor protejate şi a obiectivelor declarate monumnte ale naturii
  • În cadrul Programului Dunărea Verde realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunării (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, bălţi, grinduri etc.) în vedera refacerii fondului piscicol.
  • Protejarea spatiului verde intravilan, prin introducerea unui procent minim intravilan care sa aiba aceasta destinatie.
5. În domeniul agriculturii sunt de luat măsuri urgente pentru a readuce României apelativul de „grânarul Europei”, pierdut din cauza politicii devas- tatoare a regimului comunist şi a celei, nu mai puţin nefaste a politicii post-revoluţionare. Calităţile naturale (sol, climă) şi vocaţia ţăranului român de bun agricultor trebuie puse în valoare prin următoarele măsuri:
  • Stabilirea şi readucerea pe făgaşul legal al dreptului de proprietate asupra terenului şi eliminarea tuturor litigiilor şi abuzurilor efectuate de organele locale.
  • Agricultura românească nu mai trebuie să fie una preponderent de subzistenţă, motiv pentru care propunem:
  • Încurajarea asocierii liber consimţite a producătorilor agricoli în unităţi mai mari, cu delimitarea precisă a aportului fiecărui participant.
  • Încurajarea fermelor familiare prin acordarea de credite prefernţiale.
  • Acordarea de credite avantajoase pentru pentru achiziţionarea utilajelor şi produselor necesare producţiei agricole (seminţe, îmgrăşăminte, pesticide), cu precădere asociaţiilor familiare sau liber consimţite.
  • Desfiinţarea monopolului de stat sau a unor agenţii în ce priveşte achiziţionarea, stocarea şi comercializarea (intern şi export) şi încurajarea concurenţei.
  • Pentru încurajarea exportului se vor realiza produse ecologice cu eco-labele aprobate şi verificate cu multă exigenţă de către factorii de control.
  • Reabilitarea şi extinderea reţelei de irigaţii ce va fi dată în supravegherea organelor judeţene şi locale ce vor răspunde penal pentru deteriorarea şi nefuncţionalitatea lor.
6. In domeniul silviculturii sunt necesare măsuri urgente pentru a preîntâmpina deteriorarea şi scăderea fondului silvic cu repercursiuni grave în ce priveşte schimbarea climei şi declanşarea accidentelor morfologice (alunecări de teren, prăbuşiri de stânci), crearea de viroage şi torenţi. Sunt de luat următoarele măsuri :
  • Punerea în posesie până în anul 2008 a tuturor vechilor proprietari conform legilor în vigoare după ce au fost semnat un contract cu autoritatea de stat privind respectarea normelor de exploatare în regim silvic, cu forţe proprii sau cu autoritatea de stat a parcelelor dorite, fără ca aceasta să afecteze integritatea durabilă a pădurii.
  • Proprietarii a peste 5.000 ha de pădure sunt obligaţi să-şi facă propria reţea de ocoluri silvice şi a unui corp de pază şi management, sau să realizeze aceasta prin contract cu autoritatea de stat.
  • Întărirea organelor de pază (silvice şi de ordine publica) echipate corespunzator pentru ca acestea să poată preveni în mod eficient tăierile ilegale.
  • Va fi permisă trecerea suprafeţelor în proprietate publică de stat numai în cazuri excepţionale pentru interes public (şosele, căi ferate, interes de apărare, turistic în staţiuni de interes naţional)
  • Interzicerea exportului de buşteni şi contingentarea cherestelei prin norme aprobate de guvern.
  • Acordarea de avantaje fiscale unităţilor care utilizează masa lemnoasă pentru valorificarea în produse superioare, cu valoarea adăugată cât mai mare.
  • Se vor acorda avantaje celor ce realizează lucrări de împădurire pentru a se ajunge la acoperirea de 35% din suprafaţa ţării, în condiţiile în care la ora actuală mai puţin de 27% din România este împădurită.
  • Se va încuraja valorificarea produselor secundare ale pădurii la export, ele putând aduce importante beneficii valutare ţării.
7. În domeniul managementului de mediu este esenţial un program care să concilieze interesele socio-economice ale populaţiei cu cele de protecţie a mediului, cu supravegherea şi aplicarea strictă a normelor stabilite prin deciziile forurilor conducătoare. În acest sens se preconizează :
  • Internalizarea costurilor marginale sociale (respectiv de mediu), obligaţie ce incumbă calităţii de stat mebru al UE
  • Aplicarea strictă a celor două principii economice:
  • Poluatorul plăteşte: suportarea cheltuielilor rezultate din poluări de către responsabilul de poluare
  • Beneficiarul plăteşte: suportarea suprautilizării unor resurse peste necesar şi prevederile din proiectele tehnice aprobate.
  • În vederea asigurării unei respectări depline a legilor şi normelor de ocrotire a mediului va fi realizată privatizarea totală a agenţilor de producţie şi servicii până în anul 2010
  • Subventionarea in proportie de 30% a costurilor de realizare a proiectelor de constructii de locuinte care utilizeaza pentru incalzire mijloace tehnologice ce protejeaza mediul inconjurator.
  • Elaborarea până în anul 2010 a unui sistem legislativ privind cointeresarea agenţilor economici în producţii şi servicii prietenoase mediului prin stimulente fiscale şi financiare:
  • Introducerea de ecotaxe crescânde proporţional cu utilizarea factorilor de mediu, de utilizare a energiei neregenerabile sau a resurselor minerale neregenerabile şi rare, stimularea, prin reduceri de taxe, impozite etc. pentru economiile realizate.
  • Introducerea de redevenţe de utilizare (taxe pentru consum).
  • Introducerea de taxe de consignaţie pentru deşeuri şi eliminarea lor.
  • Introducere permiselor negociabile pentru stabilizarea emisiilor poluante la cantităţi fixe pentru unităţi teritoriale stabilite.
  • Avantaje de creditare de bănci, cu garanţia statului, pentru producătorii de aparatură şi instalaţii de protecţia a mediului (aparatură de măsurare, de stabilizare a poluării şi de depoluare) şi pentru acţiuni benefice mediului (reecologizare, împăduriri etc.)
  • Introducerea redevenţelor ecologice, cu reducerea fiscalităţii odată cu diminuarea poluării de către agenţii producători sub standarde.
8. Domeniul energiei este unul din cele mai sensibile deoarece energia stă la baza producţiei industriale, a celei agricole, în bună măsură a serviciilor şi a bunăstării populaţiei. Politica energetică trebuie să ţină seamă de trei componente : asigurarea bazei materiale, poluarea determinată de producere, cea de utilizare a ei precum şi a preţului ei. Sunt de luat în discuţie metodele de producere. Combustibilii fosili (cărbunii, petrolul, gazele naturale) sunt poluanţi, iar rezervele (la nivel national şi global) sunt limitate.
  • Producători de energie prin ardere vor trebui limitaţi şi cu vremea eliminaţi din cauza pericolului major pentru mediu şi ca modalitate de a asigura independenţa energetică a ţării
  • Hidrocentralele acoperă astăzi 30% din consumul intern, dar posibilităţile de a se construi noi lacuri de recepţie sunt limitate. În schimb se va pune accentul pe microbaraje pe râurile mici ce vor contribui la alimentarea cu electricitate a localităţilor mici şi de medie dimensiune.
  • Se pune mare speranţă pe sursele alternative de energie. Pentru utilizarea lor în România sunt necesare studii detaliate, dar de pe acum se poate spune că energia eoliană este o soluţie doar în regiunile cu vânturi permanente (de exemplu Dobrogea de Nord)
  • Vor fi sprijinite în continuare cercetările pentru determinarea surselor de energie geotermală, mai ales în vestul şi sudul ţării şi vor fi intensificate cercetările pentru obţinerea de energie solară.
  • De asemenea se va demara un program de cercetare pentru bioenegie.
Concluzie: Cele trei mari probleme cu care se va înfrunta populaţia ţării în secolul XXI sunt: schimbarea climatică, penuria de apă şi creştera nevoii de energie. Ele pot duce la catastrofe ecologice pentru preîntâmpinarea cărora sunt necesare intervenţii imediate şi ferme.

II. Problemele economice

Probleme de natura economica afectează cel mai mult viaţa societăţii, de la problematica de stat, la cea a cetăţeanului. Ele sunt tratate în toate programele politice doar prin prisma bilanţului dintre venit şi consum.

În programul unui partid ecologist acest bilanţ trebuie considerat şi din perspectiva modului în care întreaga activitate se reflectă în raportul dintre societate şi mediul ambiant, dacă îl menţine la parametrii actuali sau îl deteriorează. Din această cauză se vor face referinţe doar sumare la problemele binecunoscute ca de ex. întărirea economiei de piaţă, mărirea salariilor şi pensiilor, problemele de habitat etc.,punându-se accentul pe cele care incumbă implicaţii privind raportul om-mediu.
  • Este necesară privatizarea tuturor unităţilor productive, de servicii, comerciale şi financiare şi excluderea statului din toate activităţile de acest fel deoarece numai în acest fel se poate dezvolta o adevărată economie de piaţă.
  • Se va privatiza întreaga industrie, chiar cea strategică, reminiscenţă a secretomaniei comuniste, pe bază de licitaţii deschise şi se vor prevedea clauze stricte de respectare a normelor de protecţie a mediului.
  • Se va finaliza restituirea terenurilor agricole şi a pădurilor, exploatarea lor de către unităţi de stat fiind anacronică, spoliatoare şi puternic poluatoare. Numai o agricultură particulară, realizată în sisteme de ferme ecologice poate oferi produse ecologice de calitate. Aceasta poate fi sprijinită prin dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la rolul benefic al consumului de alimente organice, cu implicarea patronatelor si a altor asociatii din domeniul agricol
  • Dezvoltarea turismului ecologic şi a celui balneoclimateric, indelung neglijat.
  • Se vor acorda facilităţi fiscale producătorilor de utilaje necesare activităţilor ecologice şi a produselor prietenoase ecologic şi pentru activităţile favorabile îmbunătăţirii calităţii mediului (de ex. împăduriri, lucrări de îmbunătăţiri funciare, acţiuni în ariile rezervate).
  • Pentru stabilirea costului real al unui produs sau serviciu vor trebui incluse în preţ şi costurile pentru protecţia mediului.

III. Problemele sociale

Problematica sociala este un element de bază al ecologiei politice. Aceasta militează pentru o dezvoltare acceptabilă moral, compatibilă cu echilibrul ecologic, adică dintre om, societate şi mediu, pentru generaţia actuală şi cele viitoare, ceea ce se numeşte dezvoltare durabilă, doctrină născută în cadrul ecologismului, acceptată unanim dar imposibil de pus în practică fără cunoaşterea pricipiilor ecologiei politice. Între acestea sunt :
  • Schimbarea fundamentală a mentalităţilor, a sistemului de valori şi regândirea civilizaţiei actuale supra industrializate, ce duce la irosirea resurselor Terrei.
  • Este necesară promovarea unei noi conştiinţe civice care îmbină respectul naturii cu necesităţile dezvoltării societăţii umane. Ea trebuie să se bazeze pe convivialism, solidaritate umană şi responsabilitate pentru a da posibilitate generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
  • Partidul Verde susţine primatul valorilor prin dezvoltarea personalităţii umane, militand pentru egalitatea tuturor membrilor societăţii, fără diferenţă de rasă, religie, limbă, mentalitate, apartenenţă politică şi sex.
  • În ce priveşte învăţământul se preconizează respectarea actualului sistem cu doisprezece clase:
  • Se vor introduce începând din clasa a 3-a lecţii de ecologism, care să se axeze pe dezvoltarea unui comportament civic în respect faţă de mediu şi semeni. Prin introducerea in invatamant a unei educatii ecologice marcata de etica, estetica, logica si drept, sa asigure – pentru tineret si pentru intreaga societate – cadrul de reasezare in cunostiinte a valorilor perene ale umanitatii.
  • 15% din locuri ( stat si particular ) vor fi subvenţionate, nivelul burselor fiind egal cu cel al salariilor preparatorilor
  • Organizarea unei “olimpiade” de ecologie deschisa tuturor elevilor (clasele I- XII) cu participarea diverselor organizatii non-guvernamentale de profil
  • Sportul amator se va bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului.
  • Protecţia socială este un punct important din program dar cu o urmărire riguroasă a beneficiarilor pentru a nu se face abuzuri. Sunt vizate persoanele în vârstă fără venituri, persoanele handicapate sau în imposibilitate de muncă.
  • Suntem pentru o reforma sociala care sa cuprinda un salariu minim garantat de 350 Euro/luna si o pensie minima de 200 Euro/luna; un nou sistem de asigurari;

V. Poziţionarea politică

Pozitionarea Politica a Partidului Verde decurge din doctrina ecologistă particularizată pentru România. Ţinând seamă de faptul că suntem încă în tranziţie, cu o economie imperfect consolidată, cu reminiscenţe ale unei economii centralizate, trebuie adoptată o politică de eliminare a tuturor sechelelor derivate din dominanţa statului în economie, viaţă socială, cultură etc. Cunoscându-se toate disfuncţiile induse de regimul trecut, Partidul Verde preconizează următoarea conduită:
  • Proprietatea este sacră, iar privatizarea este indispensabilă evoluţiei societăţii. Ea are şi o puternică conotaţie ecologică deoarece în ciuda legilor existente de apărare a factorilor de mediu, ele nu erau respectate deoarece incumbau cheltuieli neacceptate de regim. În domeniul agriculturii proprietatea colectivă sau de stat, prin lupta pentru producţii mari a dus la vlăguirea solului prin supraexploatare, intoxicarea lui cu fertilizante şi fungicide, la poluarea apelor freatice şi la obţinerea de produse neviabile ecologic, în timp ce un proprietar personalizat are interesul maxim pentru protejarea avutului său.
  • Una din aspiratiile principale ale ecologismului este respectarea libertatii, a demnitatii, a onoarei si a integritatii fiecarui cetatean, puterea de a garanta celorlalti dreptul de a avea pareri proprii.
  • Mediul nu este o materie negociabilă, el trebuie apărat chiar cu sacrificarea intereselor indivizilor. Se pot naşte astfel dispute care trebuie aplanate cu discernământ pe baza unei atente analize care să nu împingă dincolo de necesităţile reale ale societăţii (terorism ecologic) dar nici să nu sacrifice mediul prin impunerea unor interese locale, private, egoiste.
  • Suntem pentru un stat de drept, in care separatia puterilor urmeaza sa fie strict respectata si unde armata si politia vor fi complet apolitice.
  • Partidul Verde militează pentru înlăturarea din viaţa publică, pentru o anumita perioada de timp, a oamenilor compromisi prin activitatea lor din timpurile regimurilor totalitare, în cadrul unei politici de adevarata reconciliere;
  • Dorim instaurarea unui climat propice dezbaterilor sincere, constructive, rationale pentru dezvoltarea democratiei si libertatii, pentru eliminarea din societate a minciunii, a cinismului, a imposturii si a demagogiei
  • În ce priveşte formula de conducere a statului, Partidul Verde se declară pentru un Parlament ales cu vot uninominal, cu un prag de 3% pentru accederea in Parlament, cu un număr mai redus de parlamentari.

 

În concluzie : Partidul Verde se declară a fi de centru, un partid care promoveaza respectul strict al separaţiei puterilor în stat, care este unic şi indivizibil, cu limbă unică de stat, cea română. În ceea ce priveşte justiţia, politica financiară, sindicală, învăţământul, sănătatea, apărarea şi politica externă, Partidul Verde sustine principiile existente în Constituţie si militeaza pentru aplicarea imediata si in integralitatea lor.