| “Politica bunului simţ” versus bunul simţ al politcianului |
|
“Politica bunului simţ” versus bunul simţ al politcianului  Alegerile parţiale din colegiul 1 au devenit un subiect interesant nu neapărat pentru miza în sine a ocupării unui loc de deputat lăsat vacant de fostul liberal, Bogdan Olteanu, cât datorită scoaterii la iveală a unei aberaţii din textul legii care reglementează condiţiile pentru înscrierea în cursa electorală.
Un fost candidat la alegerile prezidenţiale care şi-a manifestat intenţia de a candida pentru locul vacant din colegiul 1 a aflat că nu are acest drept, într-o ţară care garantează prin Constituţie cetăţenilor săi dreptul de a alege şi de a fi ales. Remus Cernea, preşedintele executiv al Partidului Verde, a reuşit să învolbureze nişte ape suspect de liniştite care s-au străduit să acopere cât mai bine subiectul unei legi imorale şi neconstituţionale. Demersul său nu e departe de a fi un succes, dar încă mai sunt mulţi paşi pentru ca acest lucru să se realizeze. După desemnarea lui Bogdan Olteanu ca viceguvernator al BNR, atenţia opiniei publice s-a îndreptat spre trecerea în premieră a unei moţiuni de cenzură în Parlament, apoi spre alegerile prezidenţiale. Despre postul lăsat vacant de ex-liberal urma să se discute ulterior, ştiut fiind că vor fi organizate cândva alegeri parţiale în colegiul în care acesta fusese ales, pentru a se ocupa locul vacant. Aceste premize au fost suficiente pentru un guvern demis, dar interimar, într-o perioadă de campanie electorală care a fost mai efervescentă în presă şi pentru candidaţii mici, decât pentru “cei trei grei” care au fugit unii de alţii la dezbaterile mult aşteptate. Aşa că Guvernul s-a gândit că ar fi momentul ideal pentru a da o ordonanţă prin care să anuleze dreptul de a candida la alegerile parţiale într-un colegiu pentru candidaţii din partidele neparlamentare sau pentru cei independenţi. Nu se poate şti câţi politiceni au fost interesaţi de posibilitatea de a candida într-un colegiu urban, pe deasupra aflat şi în Capitală, cert este că Biroul Electoral Municipal a aprobat doar două candidaturi: Honorius Prigoană, de la PD-L, şi Radu Stroe, de la PNL. UDMR nu s-a înscris din raţiuni lesne de înţeles, iar PSD a semnat un protocol de susţinere la nivel de Bucureşti cu PNL, astfel că nici această formaţiune nu şi-a înscris un candidat propriu. Noroc că PD-L şi PNL nu s-au înţeles şi ele şi nu i-au obligat pe cei aproape 50.000 de alegători din colegiu să facă un drum degeaba până la secţiile de votare, pe 17 ianuarie, şi să fie puşi să aleagă cu forţa un candidat unic. Surpriza a venit de la Remus Cernea, candidat din partea Partidului Verde, căruia nu i s-a permis să participe la alegeri. După ce a contestat decizia BEM, aceasta a fost trimisă pentru soluţionare Curţii Constituţionale. Între timp, aflat la o emisiune la postul Realitatea TV, Cernea l-a provocat pe Honorius Prigoană, aflat şi el în studio, să-şi retragă candidatura, dacă este de părere că legea nu este corectă cu independenţii şi reprezentanţii partidelor neparlamentare. Bulversat de situaţie, sau cuprins de o sinceritate necaracteristică unui politician – fie el şi tânăr – Prigoană jr. a fost de acord cu menţiunea că va face acest gest numai alături de contracandidatul său, liberalul Radu Stroe. Cei doi ar urma să aşetepte decizia Curţii Constituţionale şi să candideze ulterior, fie în aceeaşi formulă, fie alături şi de alţi potenţiali candidaţi care în prezent sunt blocaţi de o modificare prin ordonanţă de urgenţă, ce contravine pe deasupra şi unui drept garantat de Constituţia României. Zis şi făcut...era de aşteptat doar reacţia liberalului, sau a conducerii PNL. Zilele au trecut liniştite, însă problema ridicată de Remus Cernea a zgândărit presa îndeajuns pentru ca Remus Cernea să fie pentru puţin timp din nou în centrul atenţiei luni dimineaţă, când acesta s-a deplasat la Parlament, la sediul grupului parlamentar al PNL. Cum aceştia nu au reacţionat de niciun fel la provocarea lui Cernea, liderul “verzilor” s-a deplasat personal pentru a-l chestiona pe Radu Stroe, sau chiar pe Crin Antonescu. Reprezentantul mişcării “bunului simţ” în recenta campanie electorală trebuie să îşi exrpime o poziţie faţă de o lege “nesimţită”, trecută pe sub nasul său, destul de recent. Rămâne de văzul dacă liberalii au reuşit să-şi însuşească măcar parţial ceva din comportamentul politic pe care liderul lor doreşte să-l imprime, sau doar se folosesc de o declaraţie şi o imagine blândă şi romantică pentru a călca în picioare şi a câştiga cu orice preţ orice firimitură de pe masa politicii româneşti. Un fapt curios îl va constitui cu siguranţă şi reacţia electoratului din colegiul 1, al sectorului 1. Dacă alegerile din 17 ianuarie vor avea loc până la urmă, aşa cum a fost stabilit iniţial, aceştia se vor vedea puşi în situaţia de a trimite în Parlamentul României un alt personaj grotesc, pe langă cele aflate deja acolo. Acesta va fi ori un tânăr-beizadea, a cărui alegere pentru a candida a fost contestată destul de vehement chiar şi de colegii săi de partid, fie un reprezentant-fantomă, fără putere de reacţie în faţa unei prevederi neconstituţionale care îl avantajează enorm în cursa electorală, reprezentant al unei formaţiuni meschine, dispusă să renunţe la orice urmă de comportament decent pentru a câştiga cu orice preţ o luptă electorală. Deasemenea, este de urmărit şi ce finalitate va avea un demers de bun simţ al unui politician tânăr, care a lăsat o impresie pozitivă în urma candidaturii la alegerile prezidenţiale în faţa unui sistem reprezentat printre altele de o formaţiune care a vrut să câştige aceleaşi alegeri cu o armă sentimentală pe care se pare că au folosit-o destul de prost. În privinţa PNL, cel puţin, discrepanţa dintre vorbe şi fapte a devenit din ce în ce mai acută, iar perspectivele sunt destul de sumbre, atât pentru actualul lider-marionetă al partidului, cât şi pentru viitorul politic al formaţiunii ! Preluare de pe www.politicall.ro Alte informatii puteti afla de pe link-urile de mai jos: |
| < Precedent | Urmator > |
|---|
