”Verzii” din România arată că le pasă despre schimbările climatice și se solidarizează cu manifestațiile privin summitul de la Copenhaga! Tu ce o să faci sâmbătă?

Ce se întâmplă de fapt la Copenhaga și de ce summitul din 7-18 decembrie este considerat cel mai important eveniment al anului, la nivel internațional?

După eșecul Tratatului de la Kyoto, atunci când majoritatea statelor s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, pentru prima dată, liderii acestor state se vor întâni trebuind să facă față unei puternice presiuni din partea mass-media, dar și a manifestațiilor de pe întreg mapamondul pentru a pune în practică cu adevărat măsuri viabile pentru reducerea emisiilor acestor gaze. Angajamentele luate acum mai bine de un deceniu au fost uitate treptat, însă chiar și cele parțial respectate au arătat ca implementarea ”industriilor verzi” poate da rezultate pe termen lung. Aspectul cel mai grav l-a constituit atunci însă refuzul Statelor Unite ale Americii, cel mai mare poluator mondial, să semneze acest tratat. China, Japonia sau Rusia, alți mari poluatori au încălcat treptat prevederile și au depășit pragurile auto-impuse.

După ce Japonia a anunțat ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, opinia publică a salutat gestul și a început să facă presiuni interne față de propriile guverne pentru a se ralia unei tendințe internaționale. Statele Unite au intrat în joc și au promis că vor participa la discuții. Liderul de la Casa Albă, proaspătul laureat al Premiului Nobel pentru Pace, va sosi și el la Copenhaga. Barack Obama va veni direct de la Oslo, unde va merge pentru a-și ridica prestigiosul premiu și sunt semne încurajatoare că SUA vor semna un nou tratat pentru stoparea încălzirii globale. Cu siguranță, un angajament ferm susținut și parafat de americani va cântări enorm în dezvoltarea ulterioară a industriei americane și mondiale și va fi un semnal puternic pentru încurajarea și implementarea surselor de energie regenerabilă sau a ”industriei verzi”.

Pe toată durata summit-ului, opinia publică va juca un rol major pentru influențarea concluziilor din timpul dezbaterilor. Lideri de state din peste 100 de țări vor participa și vor conveni asupra unor ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele mai mari temeri vin însă din partea influenței exercitate de marile corporații internaționale care fac un lobby puternic pentru reducerea importanței generate de încălzirea globală. Aducând ca argumente cicluri naturale de creștere a temperaturilor medii anuale, corporațiile aduc în derizoriu influențele umane și ale poluării în generarea și accelerarea acestui proces. Ambele tabere se luptă în documentare, prezentare de cifre, susținere de seminarii și exercitarea de influențe în mediul științific.

În tot acest timp, regiunile de coastă din Noua Zeelandă, nordul Europei, sudul Asiei și coasta de est a Americii sunt amenințate de inundații masive, iar arhipelaguri întregi sunt amenințate de acoperirea în întregime de apele mărilor sau oceanelor. Perioadele de secetă și ariditate alternează cu precipitații masive, iar regiuni care nu s-au mai confruntat vreodată cu astfel de fenomene, trebuie să facă față tornadelor sau uraganelor. Alternanța anotimpurilor nu mai are nicio logică în prezent și chiar și românii încep să-și pună problema daca vom avea parte măcar într-un an din cinci de zăpadă de Crăciun. Încălzirea globală naturală este un fapt poate adevărat, dar atunci când este suprapus peste acțiuni iresponsabile și degenerate ale omului, temperaturile chiar o iau razna!

Din aceste cauze, numai în acest an, au avut loc câteva evenimente prin care s-a dorit tragerea unui semnal de alarmă cu privire la acest fenomen. Guvernul din Insulele Malvine a ținut o ședință subacvatică, pentru a sublinia că în curând se va pune problema mutării întregii țări, amenințată să fie înghițită de apele Oceanului Indian, în condițiile în care altitudinea medie a arhipelagului este de doar 3 metri! În Nepal, guvernul a ținut o ședință în aer liber la 5400 de metri, ca urmare a topirii zăpezilor la această altitudine, fapt care ar putea afecta aproape 1 miliard și jumătate de locuitori din regiune care depind de apele topite din zăpezile de pe versanții lanțului muntos! La puțini kilometri, în sud, delta Bangladeshului este inundată complet de apele Oceanului Indian, iar culturile agricole ale statului sunt compromise. Foamete, sate inundate și disperare sunt elementele din prezent din peisajul unuia din statele cu cele mai mari densități de locuitori din lume!

Exemplele pot continua, dar ele nu vor avea nicio putere dacă în urma summitului, hotărârile luate nu vor fi ferme și conforme cu realitatea. Cedarea unor guverne la presiunile economice și industriale nu va fi resimțită pe termen scurt, în mandatele deținute de actualii lideri. Aceștia pot pleca liniștiți, însă urmașii acestora, poate chiar propriii lor copii vor moșteni povara unor acțiuni materialiste iresponsabile. Resursele nu sunt inepuizabile! Problema combustibililor fosili își poate găsi soluția prin investiții în energiile alternative: eoliană, solară, chiar și a mareelor. Cele mai pesimiste analize susțin că mai avem maxim 10 ani la dispoziție pentru a lua măsuri cu adevărat eficiente și reversibile în lupta emisiilor de gaze cu efect de seră. Într-un fel, în aceste zile poate fi hotărâtă soarta următoarelor generații ale speciei umane. Adoptarea măsurilor impuse poate că nu va aduce zăpadă de Crăciun în fiecare iarnă pe care o vom mai apuca, așa cum neadoptarea lor va avea efecte limitate în următorii ani, iar actuala generație poate avea capacitatea unei adaptări la creșterea temperaturilor.

Dacă ești de acord cu atitudinea prezentată în acest articol, vino sâmbătă la ora 11, în fața Muzeului Grigore Antipa, din București, pentru a-ți arăta sprijinul față de susținerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. ”Verzii” din România și simpatizați ai lor arată că le pasă despre schimbările climatice! Tu ce spui despre asta?

Preluare de pe www.politicall.ro