scris de Antonio Momoc

Pentru că de vreo trei luni sunt cu el în campanie, ar putea fi răspunsul unora, pentru că mă plăteşte, ar putea fi replica altora!

De fapt sunt în campanie cu Remus Cernea de când ne cunoaştem! Şi ne cunoaştem de câţiva ani. În acest timp s-au produs şi alte campanii, eu am făcut comunicare politică pentru alte partide şi pentru alţi candidaţi, el s-a bătut în justiţie cu statul pentru Parcul Carol. Alţi politicieni au venit la putere, cu aceleaşi năravuri. După fiecare campanie, discuţiile amicale le purtam nu cu candidaţii, ci cu oameni tineri ca Remus Cernea.

Între campaniile electorale, ca jurnalist şi ca prieten, m-am întâlnit adeseori cu Remus, el dinspre ong sau dinspre fundaţii, eu dinspre presă ori dinspre mediul academic. Discuţiile noastre erau legate de icoanele în şcolile publice, de salariile preoţilor unui cult privat (care se efectuează din bani publici) şi despre prelaţi care se afişează cu politicieni, de eliminarea darwinism-ului din manuale şi introducerea creaţionismului la biologie. Remus se arăta mereu preocupat de protejarea parcurilor publice, de lipsa spaţiilor verzi din marile oraşe, de poluare, de corupţia din administraţia publică. De la statul (laic) separat de biserică la statutul femeilor în Atena antică şi în România premodernă, de la drepturile pentru minorităţile naţionale sau sexuale la respectul pentru fiecare om indiferent de apartenenţă socială sau religioasă, polemica nu era niciodată accidentată de lipsă de argumente raţionale.

Am identificat atâtea puncte de vedere comune încât l-am întrebat acum un an de ce nu candidează. Avea un proiect de partid, erau câţiva tineri şcoliţi la SNSPA în jurul său, dar infrastrctura materială era precară. Aşa că anul acesta a intrat în Partidul Verde, o forţă afiliată Verzilor europeni, cu a cărei doctrină ecologistă, mi-a mărturisit, “se simte confortabil”.

Am acceptat fără ezitare propunerea de a-l consilia pro-bono în construirea strategiei discursive şi electorale şi admit că munca cu politicianul Remus Cernea este mult mai simplă decât oricare altă consiliere. Şi asta pentru că pe Remus nu trebuie să îl faci să spună altceva decât ceea ce gândeşte, iar felul său de a privi societatea şi relaţiile dintre oameni este felul meu de a gândi.

Dacă pe alţi candidaţi neocomunişti trebuie să îi convingi că trebuie să spună anumite lucruri care sunt extrase din esenţa democraţiei, Remus Cernea era convins de mult de aceste valori. Dacă oricărui alt candidat trebuie să îi explici că femeile sunt egale cu bărbaţii, că toate cultele religioase trebuie să fie sprijinite egal indiferent de numărul practicanţilor, că imaginea politică este mai puţin importantă decât felul cum trăiesc oamenii, Remus o ştie înainte de orice consiliere.

Are şi multe minusuri: nu are bani, nu are afaceri cu statul, nu poate oferi mălai, făină, nici mici, nici bere, nu are fraţi sau nepoţi oameni de afaceri, nu are mătuşi bogate, nu este în clica foştilor cmunişti, nu este prietenul mogulilor, este rocker şi poartă părul lung, nu se tunde, nu-şi pune cravată, nu vrea să pară altceva decât ceea ce este, nu ştie să râdă ori să plângă la comandă, nu ştie să jignească într-un dialog şi nici măcar să-şi întrerupă interlocutorul. Nu are stofă de politician uns cu toate alifiile!

Dar din pricina acestor motive, eu îl votez. În turul 1 voi alege pentru mine, în turul al 2-lea voi alege pentru politicieni sau pentru democraţie.