Miroslav Tașcu-Stavre despre Brexit la Digi24

Comunicate de presă: 24/06/2016


Ce se va întâmpla pe temen mediu și lung după Brexit?

Panica poate provoca, pe termen scurt și mediu, consecințe. Vedem pe bursa londoneze căderea lirei și cred că aceste este motivul pentru care guvernatorul Isărescu a fost azi acolo (la întâlnirea dintre președintele Iohannis, premier și reprezentanții partidelor parlamentare). Un mesaj de încredere și un mesaj de atașament față de uniune cred că este important și România a ales soluția cea mai bună pentru acest moment.

Rezultatele votului vor fi efective în următoarea perioadă. Există niște consecințe politice care se vor manifesta într-un termen scurt (demisia anunțată a premierului Cameron – din luna octombrie – care nu mai putea rămâne în fruntea guvernului atâtă vreme cât domnia sa și echipa pe care a condus-o a fost pentru rămânerea Marii Britanii în UE). Pe termen lung, în următorii doi ani, acest divorț se va produce, dar asta nu înseamnă că fiecare pleacă pe drumul lui ci vor însemna trative la aceeași masă cei care au fost până acum parteneri (oficialii Uniunii Europene și guvernul Marii Britanii). De aceste negocieri va depinde viitorul nostru comun pentru că sper și cred că rațiunea va prima.

Pe de o parte UE rămâne așa cum este, cu 27 de state.  Efectele Brexit se vor resimți mai puțin la nivelul Uniunii și mai mult la nivelul Regatului Unit, care va trebuie în următorii ani să regândească și să reclădească o relație cu ceea ce a fost până acum familia sa. Din acest punct de vedere Marea Britanie va trebui să-și reconfigureze toate politicile într-un timp destul de restrâns , nu va mai avea 40 de ani pentru a reveni la situația inițială. Este la fel de adevărat că Regatul nu a fost niciodată un membru integrat cu totul (nu a trecut la moneda unică, nu e în zona Schengen, a avut de la înființare pachete negociate separat pentru politica agricolă) – din acest punct de vedere despărțirea va fi destul de lină.

Este just că Uniunea Europeană (în noua configurație – 27 de state) va trebui să se așeze la masă și poate regândit un pic proiectul, poate trebuie ajustat puțin Tratatul de la Lisabona, poate că e timpul să discutăm despre cum vrem să mergem în continuare. Să mergem etapizat (cu state care s-au integrat mai rapid ca Franța și Germania)?  Cu siguranță nu vom mai avea avea o Europă „a la carte” din care fiecare va lua doar ce îi va mai conveni.

Există acest risc?

Riscul ar fi fost mai mare dacă Marea Britanie ar fi rămas în cadrul UE. Am văzut în declarațiile domnului Juncker că ne dorim o Europă mai puternică, iar asta înseamnă că toți jucăm după aceleași reguli. Nu e ușor să ajungem la aceleași reguli, nu e ușor să convină tuturor. Spuneam și într-o altă intervenție că e mai ușor cu o Uniune de 6, 9 sau 12 membri și cu nivel apropiat al dezvoltării economice și politice. Uniunea Europeană e un proiect foarte ambițios. Era greu să ajungi la un numitor comun cu 28 de state, dar cred că trebuie găsit resortul prin care să ajungem la același numitor comun în ciuda unei creșteri semnificative a discursurilor politice populiste sau naționaliste.

Am văzut declarațiile doamnei Marine LePen sau ale domnului Gerd Wilders, care vor să profite de moment, dar sunt periferice. Sper ca rațiunea să triumfe și să nu ne lăsăm pradă tentațiilor populiste care este evident că au câștigat foarte mulți adepți în Europa și să reclădim încrederea în Uniunea care ne-a oferit pace, prosperitate și care a reușit să treacă peste criză. Toată lumea vedea criza de la sfârșitul deceniului trecut ca fiind capătul UE, însă nu a fost așa – Europa a ieșit mai întărită. Toată lumea vedea Grecia în afara zonei Euro sau chiar în afara Uniunii, dar nici asta nu s-a întâmplat. Nici măcar Spațiul Schengen nu s-a dizolvat din cauza migranților.

Cât de mare este pericolul unui efect de domino?

Acolo unde partide de tip populist vor reuși să vină la guvernare (deși nu este cazul încă) se va încerca copierea modelului. Repet, pericolul este din perspectiva mea mult mai mare în interiorul Marii Britanii (a se vedea evoluțiile politice din Scoția și Irlanda de Nord).

Cum vor reuși liderii eurpeni să transforme proiectul Uniunii Europene într-unul mai bunși mai apropiat intereselor cetățenilor europeni?

Discuția despre cât de democratică este decizia la nivelul UE este mai veche. Se vorbește de mai multă vreme de conceptul de “deficit de democrație” prin care deciziile se iau peste capul nostru sau că sunt niște birocrați la Bruxelles și noi nu știm ce fac ei exact acolo. Cred că în ultimii 20 – 30 de ani, prin vocea parlamentului care primește un vot direct, prin toate mecanismele care fac legătura între cetățeni și instituțiile europene, lucrul acesta a fost depășit. Este adevărat că oamenii se concentrează mai degrabă pec e au acasă și văd cel mai des consecințele sau când se întâmplă ceva negativ. Atât oamenilor, cât și politicienilor le-a fost mult mai comod să arunce vina pe Uniunea Europeană.

Într-o viziune mai optimistă, nu cred că e sfârșitul lumii, nu cred că este nici măcar sfârșitul Uniunii sau a unui proiect de cooperare. Totuși, Uniunea Europeană rămâne o instituție internațională care seamănă mai mult cu un stat federal decât cu o organizație clasică. Uniunea poate ieși mai întărită din acest episode, Marea Britanie a mers mereu cu frâna de mână trasă în ceea ce privește procesul de integrare și poate că fără Regatul Unit vom avea mai multă unitate. Pe de altă parte, nu-I văd pe englezi în afara structurilor europene pentru că avem Asociația de Liber Schimb. Văd, mai degrabă, că va fi acolo lângă Norvegia și Elveția.

Care ar fi concluzia finală?

Sper să ne calmăm și să nu mai prezentăm lucrurile ca și când ar fi o catastrofă, și să vedem partea bună -  e un început pentru o renegociere a modelului pe care dorim să îl urmăm. Orice tabără va găsi mereu argumente contra – unii spun că prea multă integrare ne-a adus la acest punct, alții spun că a fost prea puțină integrare. Ar trebui să stăm cu toții la masa, să fim consultați despre cum vrem să arate această Uniune Europeană …pentru că e a noastră. Bruxelles-ul și cei care decid suntem noi – cei acr etrimitem reprezentanți acolo. Sper ca, până la urmă, Marea Britanie – urmărindu-și și propriul interes – să găsească o formula prin care să se așeze și să fie în primul cerc al apropiaților Uniunii Europene – cu o cooperare economică întărită, dar să și satisfacă interesul cetățenilor.

Emisiunea în format video poate fi urmărită și aceesând link-ul de mai jos de la minutul 27.40.

http://www.digi24.ro/Media/Emisiuni/Digi24/Jurnale/Arhiva+inregistrari/Jurnal+ora+13.00+24+iunie+2016