Sărbătoarea Unirii Principatelor Române a fost marcată cu mare fast la Tecuci. Dacă pe vremuri, în anii trecuţi, în faţa Primăriei se strîngeau cu această ocazie circa 50 de persoane, astăzi 24 ianuarie 2012, evenimentul a prins amploare şi în tîrgul nostru, tecucenii demonstrînd că se poate, că pot fi uniţi atunci cînd vor, că ştiu să-şi respecte eroii şi trecutul aşa cum se cuvine. Noutatea a constat în faptul că preşedintele Partidului Verde, Vasile Dănăilă Pazvante, a venit însoţit la manifestare de un număr impresionant de persoane. Esplanada din centrul oraşului a devenit neîncăpătoare pentru cei 500-600 de „verzi”, fiind frumos organizaţi, cu eşarfe, drapele, steguleţe, aranjaţi pe organizaţii, respectiv tineret, femei, bărbaţi.

Au mai fost prezenţi per total circa 40 de persoane, acestea făcînd parte din Primărie, partide politice sau instituţii plus grupuri de preşcolari şi elevi. Un sobor de preoţi au oficiat slujba Te Deum , după intonarea imnului de stat. Protopopul Joghiu a precizat că trebuie să scoatem în evidenţă unitatea care a avut drept scop Unirea, că 24 ianuarie este ziua împlinirii, ziua cînd unitatea poporului vorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi cultură. „ Ziua aceasta ne oferă ocazia de a aşeza cu preţul acestei mii de ani de la Decebal, Mircea cel Bătrân, noi, românii pot să se afirme în lume doar întro unitate puternică. Trebuie să ne angajăm întro luptă pentru a păstra unitatea în conştiinţa, gîndurile, faptele noastre şi atunci vom fi unitatea puternică care dă cinstirea” a afirmat printre altele preotul Joghiu în frumosu-i discurs. A urmat alocuţiunea primarului Eduard Finkelştain, care a mulţumit numărului mare de participanţi la eveniment :” Este un eveniment foarte important în istoria României, ne închinăm cu plecăciune la ceea ce au făcut înaintaşii noştri. Este o zi frumoasă, cer senin, ce sper să-l avem şi în sufletul nostru. Traversăm o perioadă dificilă, toţi privesc cu îngrijorare la ceea ce se întîmplă, mulţi împărtăşesc nemulţumirile celor din stradă. Trebuie să ne întrebăm care ar trebui să fie aşteptările noastre, să ne gîndim la noi înşine pentru că prea multe lucruri bune nu vin de la Bucureşti. Trebuie să conştientizăm că rezolvarea problemelor vine de la noi înşine.

Congresul Partidului Verde din data de 14.01.2012 a fost un eveniment de succes care s-a bucurat de participarea mai multor personalități politice precum Marcian Bleahu în calitate de președinte de onoare al partidului, Dănuț Pop – de la Partidul Ecologist Român(PER) , Lavinia Andrei – din partea Terra Mileniul III , Nicușor Dan - din partea “Asociației Salvați Bucureștiul” și alți reprezentanți ai societății civile, politice, academice, sociale și culturale.

Congresul a fost deschis de Marcian Bleahu care a ținut un discurs și a propus ca , în viitoarea activitate a partidului, să fie prevazute mai multe activități punctuale incluzând manifestații, proteste , voluntariat și implicarea a cât mai multor tineri.

Evenimentul a continuat cu discursul susținut de Silviu Popa care și-a anuntat retragerea din funcția de presedinte al Partidului Verde, el fiind ales în funcția de președinte de onoare.

Congresul Partidului Verde a votat rezoluția intitulată “ Partidul Verde pentru creșterea sănătoasă a României”.

În cadrul acestui congres s-au dezbatut nu doar teme politice, dar și soluțiile verzi care oferă posibile rezolvări pentru ieșirea din criza economică actuală. De asemenea, s-a discutat proiectul care să conducă la unificarea și consolidarea mișcării verzi-europene din România.

Noul președinte ales Ovidiu Iane a propus o nouă strategie de dezvoltare a Partidului Verde pentru anul 2012. Din discursul președintelui nu a lipsit îndemnul de a privi Partidul Verde ca pe o formațiune care reprezintă o reală alteranativă la întregul sistem politic actual , un partid care prezintă problemele reale ale societății și mediului și oferă soluții pertinente.

Nu în ultimul rând, Ovidiu Iane a menționat că strategia PV pentru 2012 trebuie să vizeze și recrutarea a cât mai multor tineri pentru a forma o Organizație de Tineret – numeroasă și motivată.

Partidul Verde reprezintă un partid al oamenilor tineri care nu au avut de-a face cu politica până acum.

Un simplu cetăţean de profesie arhitect, Mircea Săndulescu, a pus bazele organizaţiei judeţene Bacău a Partidului Verde împreună cu alţi colegi cu care a formase anterior grupul de iniţiativă pentru infiinţarea acestei organizaţii.

Preşedintele executiv al Verzilor Ovidiu Iane, vicepreşedintele Georgeta Ionescu şi secretarul general Silviu Dumitru au fost prezenţi sâmbătă, 7 ianuarie 2012, în Bacău, la constituirea organizaţiei judeţene a Partidului Verde.

Biroul de conducere al organizaţiei judeţene conduse de preşedintele Mircea Săndulescu este alcătuit din oameni obişnuiţi, băcăuani cu diverse profesii: arhitecţi, medici, avocaţi, ingineri, mici oameni de afaceri, studenţi. „Aceşti oameni sunt pe propiile lor picoare şi au intrat în Partidul Verde nu pentru vreun avantaj material, ci pentru că îşi doresc un alt mod de a face politică, pentru că vor să promoveze oamenii de valoare din această ţară”, a declarat Mircea Săndulescu. Alături de fostul membru PER, Mircea Săndulescu, au intrat în PV şi alţi tineri, foşti membri ai altor partide, dezamăgiţi de modul în care a fost condusă România în ultimii 22 de ani.

Grupul de inițiativă PV Bacău: MIRCEA ADRIAN SĂNDULESCU, NICU BABA, GROSU MIHAI, SILVIU ARDELEANU, DORU VASILACHE, LAURENȚIU CHICIU, IOANA ANTOCHI, CĂTĂLIN GOT, IONUȚ FECIORU, IONUȚ CIUCURENCU, SERGIU CONTU, REMUS MIHALCEA, RĂZVAN ANTOANESEI, CIPRIAN VOSLOBAN, VICTOR COJOCARU, RADU MUNTEANU, MARIANA BITA, CĂTĂLIN CATINAȘ.

Liderul organizaţiei Verzilor din Bacău a supus atenţiei conducerii naţionale a Partidului Verde o serie de proiecte de modernizare pentru municipiul Bacău. Una dintre soluţiile urbane ale Verzilor din Bacău o reprezintă acoperişul cu vegetaţie pentru locuinţele din oraş. „Acoperişul înierbat pentru noile locuinţe poate fi o soluţie împotriva inundaţiilor întrucât apa rămâne pe acoperiş şi nu mai ajunge în canalizare, dar poate fi şi o soluţie, vara, împotriva temperaturilor extreme din apartamente, fiind un bun izolator termic.”

Dar preocuparea principală a Partidului Verde o constituie zona ruală. Mircea Săndulescu, noul lider al filialei jud Bacău este convins că „mediul rural în Moldova deţine resurse umane şi agricole semnificative, neexploatate suficient. Ridicarea nivelului de trai al fermierilor şi încurajarea potenţialului agricol al României sunt ţintele noastre. Construcţia de utilităţi pentru casele de la ţară lipsite de baie sau bucătărie reprezintă una din priorităţile noastre.”

Sediul organizaţiei Bacău a Partidului Verde este în strada Oituz, nr. 17. Acolo sunt aşteptaţi zilnic, între orele 9-13, cetăţenii din municipiul Bacău şi din judeţ.

Întâlnirea reprezentanților Verzilor din Balcani desfașurată la Atena în perioada 9 - 11 decembrie sub egida Europeean Greens, a reunit reprezentanții a 16 Partide Verzi și ecologiste, din 10 țări. Crearea unei rețele de colaborare între aceste formațiuni la nivelul Balcanilor, pe o platformă comună verde, a pornit din nevoia de a găsi soluții verzi comune, la presiunile crizei economice cu care se confruntă regiunea. Dorința comună a participanților declarată încă de la începutul reuniunii și re-afirmată pe durata celor trei zile ale reuniunii, a fost aceea de a identifica și revigora un set de măsuri comune, de a da un plus de valoare politicilor publice din țările noastre. O abordare comună presupune și acțiuni în colaborare, dar și sprijin reciproc în soluționarea problemelor grave care necesită o intervenție rapidă, inclusiv forme de petiționare comune pentru a genera decizii politice în statele de apartenență.

 

Dintre domeniile identificate cu potențial de colaborare pe termen scurt și mediu, au fost în primul rand cele legate de schimbările climatice și energie, activități miniere, agricultură, turism și desigur, cele privind protecția mediului. Participanții au recunoscut că se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește protecția unor specii și habitate care necesită o atenție deosebită, dată fiind importanța și bogăția extraordinară a naturii din Balcani, ea fiind o resursă importantă pentru o dezvoltare verde alternativă. O îngrijorare deosebită, care necesită un mod coerent și consecvent de acțiune îl reprezintă introducerea în țările noastre a unui mare numar de organisme modificate genetic și semințe, nutrienți pentru hrana animalelor. O dată cultivate, acestea se vor răspândi în continuare fără a ține seama de granițe contaminând iremediabil culturile tradiționale. De aceea s-a propus ca Verzii din Balcani să solicite guvernelor lor dar și organizațiilor internaționale să stopeze aceste practici și să stimuleze agricultura organică precum și comercializarea produselor de proveniență organică. De altfel, tema „fermelor organice” a facut și obiectul unui panel în cadrul discuțiilor recent purtate la Paris regăsindu-se în “Declarația de la Paris” a Partidului Verde European. În același spirit Verzii din Balcani doresc să fie întarită capacitatea de a construi și gestiona programe adresate atât producătorilor cât și consumatorilor din țările lor de origine, cât și pentru a fi utilizate în procesul de producție noile energii regenerabile.

De Ziua Internaţională a Protestului Împotriva Reactoarelor Nucleare, Partidul Verde, membru al Verzilor Europeni (European Greens), solicită Guvernului României, Ministrului Economiei şi autorităţilor competente să sisteze de urgenţă construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. În condiţiile în care după dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima avariată în urma seismului din 11 martie mai multe ţări europene în frunte cu Germania şi Belgia au decis închiderea treptată a reactoarelor nucleare, iar prin referendum cetăţenii italieni s-au pronunţat pentru renunțarea la programul nuclear din Italia, România continuă să negocieze cu companii din China şi Coreea pentru construirea de noi reactoare nucleare.

„Ministerul Economiei ar trebui să se orienteze mai atent spre susţinerea soluţiilor alternative oferite de resursele de energie nepoluantă (eoliană, hidro, solară). Aici România are un potenţial uriaş” apreciază Toni Momoc, prim-vicepreşedintele Partidului Verde.

Verzii atrag atenţia asupra riscurilor folosirii centralei nucleare de la Cernavodă şi asupra efectelor nocive ale deşeurilor toxice, radioactive. Preşedintele executiv, Ovidiu Iane, crede că „cetăţenii români trebuie să fie informaţi în legătură cu riscurile producerii de accidente nucleare cu consecinţe devastatoare pentru mediu. Românii ar trebui întrebaţi prin Referendum dacă sunt de acord cu construirea de noi reactoare nucleare pe teritoriul ţării. Partidul Verde este singurul partid din România care spune un Nu hotărât atât reactoarelor nucleare 3 şi 4 cât şi proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montana”.

„Primul reactor nuclear din lume a fost utilizat pentru a genera plutoniu pentru bomba atomică, iar protestul nostru este şi un protest împotriva ameninţării la adresa planetei pe care o reprezintă armele nucleare”, declară Georgeta Ionescu, vicepreşedintele Partidului Verde.

Verzii protestează faţă de inconştienţa autorităţilor din România care după tragedia de la Fukushima în loc să frâneze, au intensificat programul nuclear în România. La Cernavodă funcţionează deja două reactoare, care deservesc consumul intern de energie electrică a României. Energia produsă de reactoarele 3 şi 4 ar urma să fie folosită pentru export.

“Noi credem că autoritățile din România, în cazul centralei nucleare de la Cernavodă, nu sunt pregătite cu un plan de contingency în cazul unui seism puternic care ar putea provoca un dezastru pentru că pur și simplu nu iau în considerare acest lucru. Mai mult, există o autosuficiența a autorității în domeniu care consideră că un dezastru cum a fost la Fukushima nu se poate întâmpla în România. Așa că, în inconștiența lui, actualul guvern vrea să arate că împreună cu chinezii, coreeni sau cine știe ce investitori, România se mai poate pricopsi cu alte 2 reactoare nucleare de care pur și simplu nu avem nevoie, decât poate să se satisfacă afacerile celor care vor să intermedieze energia produsă de aceste reactoare.” mai spune secretarul general Silviu Dumitru.

Delegaţia Partidului Verde, membru al Partidului Verde European (European Greens), a participat în perioada 11-13 noiembrie la Congresul Verzilor Europeni care a avut loc la Paris. Delegaţia a fost formată din 11 membri din care 4 delegati la congres, fiind condusă de Ovidiu Iane, preşedintele executiv al Partidului Verde. Din delegație au mai făcut parte vicepreşedintele PV, Georgeta Ionescu, Secretarul general Silviu Dumitru, Miroslav Tascu-Stavre, preşedintele Institutului Verde și Adrian Ciobanu, președintele Filialei Sector 6 București.

 

În cadrul Congresului Verzilor Europeni, Partidul Verde împreună cu colegii din celelalte partide verzi din Europa, au votat şi adoptat „Declaraţia de la Paris”, un document programatic cu 12 propuneri concrete, prin care Europa să poată ieși din criză financiară, economică, socială și de mediu printre care menționăm:

• Asigurarea sustenabilității poverii datoriei Greciei

• Crearea unui Fond European de Stabilitate Financiară (EFSF)

• Recapitalizarea băncilor Europene

• Reechilibrarea printr-o abordare de austeritate

• O re-reglementare mai fermă a sectorului financiar european

• Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de taxe la nivel european, inclusiv prin combaterea activă a fraudei fiscale şi limitarea evaziunii fiscale,

• Crearea unui Fond Monetar European,

• Asigurarea unui cadru macro-economic de supraveghere operaţional şi mai echilibrat,

• Transformarea bugetului UE într-un instrument de politică economică, ceea ce va crea o Trezorerie europeană puternică şi relevantă.

Pe timpul congresului au avut loc workshop-uri (ședinte de lucru) la care membrii delegației PV au participat, printre temele abordate aflându-se: Green New Deal (Noul Acord Verde) – modalități de punere în practică, integrarea romilor, discriminarea de gen, politici industriale, drepturile omului, politica pescuitului în Europa, agricultura în cadrul Green New Deal, precum şi strategii de comunicare in timpul campaniilor electorale.

Reprezentanţii Partidului Verde din România împreună cu cei ai Verzilor din toată Europa, în cadrul Congresului Partidului Verde European (11-13.11.2011), au adoptat Declarația de la Paris, o propunere cu 12 puncte politice care să permită ieșirea din actuala criză financiară, socială şi economică ce afectează Europa, şi o foaie de parcurs pentru refondarea proiectului european: Verzii Europeni sunt convinşi că proiectul european are nevoie de de direcţie şi scop pentru a găsi un nou sentiment european.

"Aceste crize erodează coeziunea socială şi duc la dezintegrarea politică a continentului, conducând în ne-relevanţă secolul 21. Orice scenariu care duce la destrămarea zonei euro, ar fi primul pas al dezintegrării politice a Europei, este inacceptabil pentru noi. În schimb însă, orice îmbunătăţire a integrarii politice a zonei euro nu poate conduce la cristalizarea unei Europe cu două viteze ", a declarat Philippe Lamberts, membru al Parlamentului European şi co-președinte al Partidului Verde European.

"Lupta pentru democraţia europeană nu s-a terminat .Înstrăinarea opiniei publice faţă de UE este în creştere din cauza incapacităţii celor 27 de state membre de a produce soluţii comune, durabile şi progresive, la crizele multiple care au impact asupra cetăţenilor ", a declarat Monica Frassoni, co-președinte al Partidului Verde European. "Mecanismul existent de guvernare este total inadecvat. Dar slăbirea crescândă a instituţiilor comune în favoarea unui Directorat de modă veche condus de "Merkozy" nu va face nimic pentru a îmbunătăţi situaţia ".

• Asigurarea sustenabilității poverii datoriei Greciei

• Crearea unui Fond European de Stabilitate Financiară (EFSF) (şi viitoare ESM) an effective backstop

• Recapitalizarea băncilor Europene

• Reechilibrarea numai printr-o abordare de austeritate

• O re-reglementare mai fermă a sectorului financiar european

• Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de taxe europeană, inclusiv prin combaterea activă a fraudei fiscale şi pentru limitarea evaziunii fiscale,

• Crearea unui Fond Monetar European

• Asigurarea unui cadru macro-economic de supraveghere operaţional şi mai echilibrat

• Transformarea bugetului UE într-un instrument de politică economică, ceea ce va crea o Trezorerie europeană puternică şi relevantă.

• Lansarea unui nou Acord Verde pentru Europa, inclusiv:

o Punerea obiectivelor/țintelor UE 2020 pe picior de egalitate cu obiectivele de stabilitate şi creştere economică, şi cu cele financiare;

o Stabilirea mai eficientă a preţurilor emisiilor de CO2 printr-o mişcare de reducere a emisiilor de GES cu 30% până în 2020;

Îngrijorarea crescândă privind progresul lent al negocierilor pentru salvgardarea Schimbărilor Climatice, și impulsionarea agendei care să asigure ca rezultatul conferinței de la Durban din luna noiembrie, va reprezenta un punct de cotitură care să conducă la un acord care să fie în folosul cetățenilor și al planetei.

Câteva din obiectivele Verzilor pentru conferința de la Durban care ar trebui să recupereze timpul pierdut sunt :

1.Stabilirea unui vârf (maxim) al emisiilor de CO2 pentru anul 2015, și o țintă a reducerii emisiilor cu 80% pentru 2050 prin care să se stabilească angajamentele având ca obiectiv limitarea schimbărilor climatice la niveluri care să nu depășească o creștere de 1,5 grade (nivelul verde de ambiție).

2.Prelungirea aplicării Protocolului de la Kyoto pentru 2013-2017, în directă legatură cu managementul ariilor împîdurite.

3.Stabilirea unui mandat clar și a unui calendar de acțiuni comune pentru statele industrializate dar și pentru economiile emergente și țările în curs de dezvoltare.

S-au exprimat îngrijorări pentru influența pe care o are începutul campaniei electorale din USA o va avea asupra angajamentelor acestora pentru măsuri care să reducă impactul schimbărilor climatice, dar și pentru cantitatea de CO2 în continuă creștere, emisă de China, care depășește emisiile UE și SUA la un loc.

Modalitățile de finanțare a eforturilor pentru combaterea schimbărilor climatice, prin Fondul Verde, într-o manieră inovatoare, a fost un alt subiect de discuție, atât prin dimensiunile geopolitice pe care le presupune, și implicarea unor actori care s-au arătat pasivi de-a lungul timpului, cât și prin reevaluarea unor mecanisme contributive, ca de exemplu cele vizând mari poluatori precum sectorul aviatic sau navigația maritimă.

Crearea unor parteneriate strategice care să genereze suport pentru programul de combatere al schimbărilor climatice rămâne dificilă, cât timp state precum USA , China, Brazilia sau India vor continua să se eschiveze în asumarea unor angajamente clare. În acest context, Uniunea Europeana rămâne lider al promovării de reglementări internaționale care să limiteze schimbările climatice, iar așteptările în această direcție sunt sporite în perspectiva viitoarei președintii Daneze a Uniunii Europene.